Un dinozaur din pluş cu sclipici i-a însoţit pe astronauţii americani Bob Behnken şi Doug Hurley în călătoria care a scris istorie, cu capsula Crew Dragon a SpaceX. Între timp, stocurile cu această jucărie s-au epuizat, scrie The Guardian.
În timpul misiunilor Apollo, din anii 1970, astronauţii nu au avut voie să îşi ia prea multe obiecte personale. Mulţi au ales să ia cu ei fotografii ale familiilor. Charles Duke, membru al misiunii Apollo 16, din 1972, a lăsat pe suprafaţa Lunii instantanee ale familiei, cu mesaje scrise de mână, fără să-şi dea seama că imaginile vor fi şterse de radiaţia solară.
Buzz Aldrin, creştin devotat, ajuns pe Lună în istorica misiune Apollo 11, pe 20 iulie 1969, a adus cu el un pocal, pâine şi vin pentru împărtăşanie. Înainte ca Neil Armstrong să devină primul om care a păşit pe suprafaţa Lunii, Aldrin a cerut un moment de tăcere şi a citit din Biblie. Primul lichid turnat pe suprafaţa Lunii a fost cel de împărtăşanie.
În misiunea Apollo 14, din 1971, Alan Shepard a dus pe Lună mingi şi crose de golf. Dar poate cel mai bizar obiect dus pe Lună este o plăcuţă din ceramică minusculă, de doar 2 pe 1,3 centimetri, conţinând şase desene, inclusiv o reprezentare a unui penis semnată de Andy Warhol. Plăcuţa a fost transportată ilicit în această misiune, potrivit Mediafax. Proiectul, Moon Museum, este creaţia artistului newyorkez Forrest Myers, care a mituit un inginer să strecoare plăcuţa într-unul dintre picioarele modulului lunar, care a şi rămas pe satelit.
Sondele Voyager 1 şi 2, lansate în 1977, într-o călătorie prin Sistemul Solar, transportă capsule ale timpului, cu muzică, sunete şi imagini.
În timp ce amuletele duse în spaţiu au fost profund personale, simbolistica acestora rămâne universală, vorbind despre nevoia de iubire, familie, artă, sex şi credinţă şi năzuinţa spre mortalitate, potrivit The Guardian.
Noile misiuni pe Lună organizate de NASA vor debuta cel mai devreme în 2024 şi cel mai probabil vor fi ocazii de a duce în spaţiu alte obiecte insolite.